03 decembrie 2012, orfelinatul "Sfanta Maria", White Street, Cleator Moor, Anglia.
O seara ca oricare alta pentru multi locuitori ai acestui mic orasel, dar nu si pentru micul Charlie, un baietel abandonat de parinti la nastere, lasat pe o banca in parc intr-o seara nemiloasa de Ianuarie impreuna cu fratiorul lui Quentin, cel din urma avand o soarta cruda, murind inghetat.Charlie a fost gasit in viata de un batran ce trecea intamplator prin parc si auzind plansetul baiatului.
Dupa cum banuiati baiatul a fost adus de batran la orfelinat.Acum baiatul avea 9 ani si o viata grea.Conditiile de la orfelinat erau destul de proaste, caldura foarte putina asa ca acestia incercau sa se incalzeasca cum puteau, cu paturi si haine foarte groase, mancarea destul de putina, dar cu toate astea erau feriti de vand si aveau un acoperis deasupra capului.
Trecusera 8 ierni de cand baiatul traia in orfelinat.Incetul cu incetul prietenii lui fusesera infiati sau trimisi spre alte orfelinate mai buna, altii chiar fugind.
Seara de 3 decembrie era una senina dar geroasa, cu un vant aprig.Destul de rar cerul era atat de senin in Cleator Moor.Cu toate acestea caldura din camera micutului Charlie era indeajuns de multa incat sa ii tina mainile calde astfel sahul putea fi jucat cu usurinta.Invatase sah de la bunul sau prieten Christian care acum era in Suedia.O familie cu 3 copiii il infiasera cu 5 luni in urma.Nu mai stia nimic de el.Nu stia sa scrie si nici sa citeasca, dar cu toate astea du 2 saptamani in urma, intr-o dimineata primise o scrisoare de la Christian: "Salut Charlie,eu sunt bine,invat sa scriu si sa citesc,vremea este mai tot timpul rece aici dar am o familie care ma iubeste si m-a ajutat sa scriu scrisoarea asta.Doamna Olsen este o femeie extraordinara si ma simt foarte bine aici.Sper sa iti poti gasi repede o familie.Toate cele bune, bunul tau prieten Christian. P.S. Imi este foarte dor de voi."
- Sah mat! striga Charlie.Am castigat din nou.
O tacere se aseza brusc pe tabla lor de sah.Sora Abigail bantuia holurile sa vada cine nu doarme.Stinsera lumina si se bagara in pat.
-Noapte buna! sopti Peter
-Noapte buna! raspune Charlie.
Cativa fulgi isi facura aparitia pe geamul camerei 107.
Peter adormi, nu inainte de a spune rugaciunea.
Charlie nu putea sa isi ia gandul de la fratele sau si de la dorinta lui cea mare.
O lacrima sarata de sufletul micutului aluneca pe obraz si se opri in barba.Ii era dor de fratiorul lui.
Inchise ochii si zana somnului isi facu aparitia pe ploapele lui inchizandu-le.
-Dormi micul meu Charlie sopti aceasta.Maine ai o zi grea.Of...de ar stii micutul ce i se pregateste, n-ar mai inchide un ochi...
Zana disparu, lasandui loc zanei viselor sa patrunda in subconstientul acestuia si aducandu-i amintirea fratelui sau.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu